stylistic patterns in Jane Austen

Am ajuns aproape la jumătatea romanului Emma care numără nu mai puțin de 500 de pagini. Există un tipar, un pattern al scriiturii austeniene pe care trebuie să-l iei ca atare și să-l înghiți fără prea multe revolte, care ar însemna un consum de energie cu mult peste cel al lecturii în sine și care ar face, deci, lectura mult mai dificilă decât este deja. Următorul fragment este foarte grăitor în acest sens. Se referă la dilema lui Harriet, prietena Emei căreia Emma vrea să-i controleze viața și căreia i-a cam făcut-o muci, de a cumpăra niște muselină și oscilarea continuă între două adrese către care ar putea să trimită muselina:

Emma watched them in, and then joined Harriet at the interesting counter,—trying, with all the force of her own mind, to convince her that if she wanted plain muslin it was of no use to look at figured; and that a blue ribbon, be it ever so beautiful, would still never match her yellow pattern. At last it was all settled, even to the destination of the parcel.

“Should I send it to Mrs. Goddard’s, ma’am?” asked Mrs. Ford.— “Yes—no—yes, to Mrs. Goddard’s. Only my pattern gown is at Hartfield. No, you shall send it to Hartfield, if you please. But then, Mrs. Goddard will want to see it.—And I could take the pattern gown home any day. But I shall want the ribbon directly—so it had better go to Hartfield—at least the ribbon. You could make it into two parcels, Mrs. Ford, could not you?”
“It is not worth while, Harriet, to give Mrs. Ford the trouble of two parcels.”
“No more it is.”
“No trouble in the world, ma’am,” said the obliging Mrs. Ford.
“Oh! but indeed I would much rather have it only in one. Then, if you please, you shall send it all to Mrs. Goddard’s— I do not know—No, I think, Miss Woodhouse, I may just as well have it sent to Hartfield, and take it home with me at night. What do you advise?”
“That you do not give another half-second to the subject. To Hartfield, if you please, Mrs. Ford.”
“Aye, that will be much best,” said Harriet, quite satisfied, “I should not at all like to have it sent to Mrs. Goddard’s.”

Dacă aveți de gând vreodată să începeți să-l citiți, să nu fiți foarte surprinși de repetiția stilistică a acestui fragment care înseamnă cam peste 75% din tot romanul.